Cineva... candva... intr-un film... spunea "Life Is like a Box of Chocolates... You Never Know What You're Gonna Get!". E un mod optimist de a privi lucrurile, pentru ca orice ai face tot peste ciocolata dai :).
Life is like a playground. Don't just watch. Play. Mie imi place mai mult asta. Adica nu ai nevoie de jucarii scumpe ca sa fii fericit, doar de parteneri de joaca potriviti. Problema mea e ca de la o vreme, cam toti partenerii mei de joaca au descoperit un joc tampit, "de-a mama si de-a tata" :)). Recunosc. Am incercat sa-l joc si eu, da' de fiecare data s-a terminat cu "eu imi iau jucariile si plec acasa". Acuma fac singur castele de nisip si astept noi parteneri. :)
PS: Intotdeauna pe langa locurile de joca e cate un pedofil pofticios. Asa caaa... Watch out
12 cărți care mi-au plăcut în 2019
Acum 4 ani
Jucariile le trimiti acasa poate pentru ca ocupa prea mult spatiu, insa atata vreme cat cei mici sau cei mari nu abandoneaza punctul central, nu ai de ce sa te ingrijorezi. Depinde..... poate inca nu esti tu pregatit cu adevarat sa participi la acest joc sau poate ai impresia ca ai vrea sa faci parte din el. Pana una alta, pedofilul mereu va fi pedepsit, nu degeaba politia romana si mai ales cea comunitara este in actiune...
Eu stau doar in centru ... cu berea si cu jointul in mana... pardon cu lopatica si galetusa :)).
Hmmm... poate ca jocu asta e supraestimat si subestimat in acelasi timp.Mai ales de mine :).
Cat despre politie... doar in karma police am incredere, intr-un fel sau altul se va stabili un echilibru ;). Imi rezum dreptul sa cred asta, nu sa sper asta.